Fierastraul Stanley FatMax Xtreme InstantChange

07mart.11

Într-un univers al uneltelor de mâna definit de două coordonate dominante: preţ şi calitate, este mai uşor să cazi în una dintre cele două extreme decât să păstrezi calea de mijloc! În cazul fierăstraielor manuale, schisma dintre adoratorii Disston-Wenzloff şi cei ai economiei făcute cu orice pret (amatori de chinezisme din talcioc) poate fi umplută doar parţial şi asta numai cu unelte de calitate demonstrabilă neechivoc, disponibile la un preţ decent! Eu cel puţin asta sper!

În această ordine de idei m-am gândit să testez (şi să prezint rezultatele testului) noul model de fierăstrău Stanley FatMax Xtreme InstantChange disponibil şi în România începând din anul 2010. Pentru cei care nu ştiu încă, Stanley este #1 mondial în producţia de unelte de mână pentru prelucrarea lemnului, cu o istorie fabuloasă de peste 140 de ani. Linia de produse FatMax Xtreme reprezintă vârful de gamă în cadrul produselor Stanley lucru ce se traduce prin materiale de cea mai bună calitate, proiectare avansată şi realizare ireproşabilă.

Ideea de bază de la care s-a pornit atunci când proiectanţii Stanley au conceput acest model de fierăstrău este aceea de a avea un sistem modular prin care o varietate mare de lame pot fi montate rapid şi sigur pe un mâner reutilizabil. Acest principiu are la bază constatări practice venite dinspre cei care utilizează frecvent fierăstraie manuale:

* În zilele noastre este mai convenabil şi mai ieftin să cumperi o lamă nouă de fierăstrău decât să ascuţi una care s-a tocit, mai ales în cazul lamelor performante cu dinţi multifaţetaţi şi căliţi prin inducţie

* Este mai ieftin să cumperi câteva lame de fierăstrău şi un mâner universal decât să cumperi acelaăi numar de fierăstraie individuale.

* Spaţiul de stocare pentru sistemul modular (mâner + lame) este semnificativ mai mic decât pentru fierăstraiele independente, lucru de loc neglijabil!

 

De la idee la aplicarea ei practică

Principiul „lamelor de unică folosinţă” nu este, cu siguranţă, unul nou! El a fost descoperit şi aplicat cu mult înainte ca Stanley să scoată pe piaţă acest model de fierăstrău! Lamele de ras, de cutter, pânzele de bomfaier etc au demonstrat eficacitatea acestei ideii de-a lungul timpului!

Pornind de la o idee dovedit bună, singura incertitudine practică pare a fi modul în care proiectanţii şi inginerii de la Stanley au reuşit să implementeze mecanismul de ataşare/detaşare a lamei pe mâner. Acest mecanism trebuie să fie nu doar robust ci şi simplu de utilizat! Pentru a fi sigur şi eficient în utilizare acest sistem trebuie să confere o fixare fermă şi fără joc a lamei iar montarea/demontarea să se facă facil, fără a fi nevoie de alte unelte. Iată soluţia propusă:

La prima vedere, conturul complex al zonei de prindere a lamei m-a făcut să cred că montarea/demontarea va fi una cu „cântec”, dar nu a fost deloc aşa! Atât ataşarea lamei cât şi detaşarea ei se fac din 2 mişcări simple: împingere şi strâgere, respectiv destrângere şi tragere însoţită de deblocare.

Cu riscul de a fi puţin prea tehnic trebuie să spun că sistemul ales de proiectanţii de la Stanley asigură o fixare ireproşabilă după toate axele de libertate. Sistemul de blocare acţionat de butonul din partea superioară a imaginilor de mai sus conferă o prindere sigură şi fără joc longitudinal sau transversal iar levierul cu camă din centrul imaginilor fixează în mod suplimentar lama prin presiune perpendiculară pe planul acesteia, pentru rigidizarea completă a îmbinării.

Sistemul de fixare bine conceput şi realizat, împreună cu materialele de calitate alese pentru mâner (aluminiu şi două tipuri diferite de cauciuc, pentru o utilizare comodă) şi lame (oţel suedez) sunt atuurile unui produs de calitate superioară.

 

Occidentul întâlneşte orientul

Prin anii ’70-’80, când fierăstraiele japoneze au devenit accesibile pe scară largă publicului occidental, lumea vestică a fost şocată de eficacitatea acestora în aşa măsură încât, până în ziua de azi, cele mai vândute şi apreciate modele de fierăstraie sunt cele de origine japoneză! Această eficienţă unanim recunoscută are la bază o formă mai elaborată a dinţilor fierăstrăului, formă mult mai greu de produs şi de întreţinut.

Pentru a obţine performanţa unui fierăstrău japonez, fără a sacrifica modul consacrat de utilizare al unui fierăstrău occidental, Stanley a optat pentru o formă complexă, trifaţetată a dinţilor asemănătoare celor japoneze, dar a păstrat modul de tăiere pe mişcarea de împingere şi mânerul tip pistol, tipice unui fierăstrau vestic. Rezultatul este un fierăstrău cu aspect şi mod de comportare cât se poate de occidental, dar cu o eficienţă nemaiântâlnită la fierăstraiele tradiţionale din această parte a lunii! Este ceea ce se poate numi un mariaj perfect între occident şi orient!

Deoarece această nouă şi extrem de eficientă formă a dinţilor este mult mai greu de ascuţit decât cea tradiţională occidentală, decizia Stanley de a oferi un sistem modular bazat pe ideea lamelor „de unică folosinţă” este una logică şi binevenită din punctul meu de vedere! Prefer să schimb o lamă de 10 dolari decât întreg fierăstrăul care costă cel puţin dublu!

 

Teste comparative

Pentru a mă convinge de performanţele fierăstrăului în discuţie, am pus la cale un scenariu de test în care va avea de „înfruntat” alţi 2 competitori. Cum nu posed un fierăstrău „de talcioc” pe care să-l folosesc pe post de victimă sigură, voi folosi un model mai vechi de fierăstrău Stanley JetCut în acest scop. Deşi nu este chiar un oponent derizoriu, vechiul fierăstrău Stanley nu mai are vigoarea primei tinereţi!

Pe postul de contracandidat de maxim calibru, voi folosi mult îndrăgitul meu fierăstrău clasic Disston D8 Philadelphia Crosscut Skew-back. Cunoscătorii sper să-mi dea dreptate când afirm că acesta este unul dintre cele mai bune fierăstraie vestice produse vreodată! Iată şi candidaţii:

 

De la stânga spre dreapta: Disston D8 650mm (pre-1940), Stanley FatMax Xtreme 500mm, vechiul Stanley JetCut 450mm

1. Tăiere transversală

Primul test presupune tăierea transversală a unei bucăţi de lemn de stejar. În cazul fiecăruia dintre cele trei fierăstraie am folosit 10 mişcări de du-te-vino complete folosind o forţă de apăsare cât am putut de uniformă.

 

Rezultatul testului de tăiere transversală (de la stânga spre dreapta): Disston D8, Stanley FatMax Xtreme, vechiul Stanley JetCut

Deşi vechiul Stanley nu este deloc un fierăstrău rău şi nici foarte „obosit”, el a fost „lăsat de căruţă” de fratele mai tânăr! Tăietura mai curată a acestuia din urmă este rezultatul firesc al unor dinţi mai „proaspeţi”. Lungimea puţin mai mare (+ 5 cm) a lamei lui FatMax a influenţat cu foarte puţin (probabil in jur de 5%) rezultatul final atât de dezechilibrat .

Disston D8 a fost destul de aproape de subiectul acestui articol, dar trebuie ţinut cont că lama cu 30% mai lungă l-a propulsat semnificativ în faţă!

Fără ezitare afirm că fierăstrăul Stanley FatMax Xtreme este o unealtă performantă ce merită atenţia chiar a celor mai pretenţioşi dintre noi!

2. Tăiere longitudinală

Al doilea test din planul meu presupune tăierea în lungul fibrei a unei bucăţi de lemn de stejar. Tăierea longitudinală a fibrei lemnoase presupune un cu totul alt set de capabilităţi din partea unui fierăstrău şi are renumele de a „îngenunchia” fierăstraiele de tip „crosscut” şi chiar pe cele universale cum sunt cele două fierăstraie Stanley din test. Iată rezultatul testului:

 

Testul de tăiere longitudinală (de la stânga spre dreapta): Disston D8 Crosscut, Stanley FatMax Xtreme, vechiul Stanley JetCut

Şi în acest caz, dinţii tineri şi flămânzi ai lui Stanley FatMax Xtreme au devorat lemnul cu uşurinţă, făcând abstracţie de direcţia nefavorabilă a fibrelor! Celelalte două fierăstraie s-au poticnit aşa cum m-am şi aşteptat!

3. Tăierea lemnului verde

Ultimul test comparativ are ca scop evaluarea capacităţii de tăiere transversală a lemnului verde. Nu voi mai osteni vechiul fierăstrău Stanley în acest caz ci va fi o luptă gen „playoff” între primii doi clasaţi până în acest moment: Disston D8 şi Stanley FatMax Xtreme. Iată cum s-au prezentat cei doi finalişti:

 

Testul de tăiere a lemnului verde. în stânga este tăietura produsă de Disston D8 iar în dreapta cea produsă de Stanley FatMax Xtreme

Şi în acest caz fierăstrăul Stanley FatMax Xtreme şi-a dovedit eficienţa cu totul remarcabilă! Dinţii săi tăioşi din fabricaţie, profilul lor agresiv şi înălţimea mare (pentru transportul eficient de rumeguş din canalul tăieturii spre exterior) s-au dovedit de neegalat de către fierăstraiele tradiţionale.

Concluzie

In urma testelor de mai sus, fierăstrăul Stanley FatMax Xtreme a dovedit cu prisosinţă că nu este un competitor de pluton şi că, dincolo de afinităţile mele spirituale pentru Disston D8, Stanley FatMax Xtreme este adevăratul învingător!

Testul de utilizare practică

După testele mai „academice” de până acum în cadrul cărora am folosit lemn de stejar şi de cedru (lemnul verde), voi supune fierăstrăul unei sarcini ceva mai plauzibile pentru acest tip de unealtă. În cadrul acestui exerciţiu voi tăia bârne din lemn de brad cu secţiunea de 10×10 cm.

Stiva formată din 6 astfel de bârne lipite împreună pentru a forma un blat supradimensionat pare o sarcină anevoioasă pentru a fi abordată cu un fierăstrău manual!

 

Înainte de tăierea efectivă folosesc unghiul de 90 de grade dintre lamă şi mâner pentru a trasa linia de tăiere

Fierăstrăul dovedeşte din nou un apetit ameţitor şi multiplicat în cazul lemnului de brad (faţa de cel de stejar). Abia am timp să pornesc aparatul foto şi să fac câteva setări înainte ca întreg blatul să fie secţionat:

Fierăstrăul "muşcă" din lemnul de raşinoase cu o viteză care aproape mă face să ratez momentul

După vreo 3 minute, toate cele 6 bârne de 10x10 cm în secţiune sunt tăiate complet!

După această demonstraţie de forţa nu pot să spun decât că sunt uimit de eficienţa acestui fierăstrau. Şi cum nimic nu este veşnic, când lama actuală va înceta să mai muşte cu atâta vigoare din lemn, o voi înlocui cu alta, nouă, performantă şi la preţ semnificativ mai mic decât un fierăstrău complet!

Ergonomie

Datorită formei ergonomice şi a construcţiei tri-material, în timpul utilizării mânerul este foarte confortabil permiţând chiar o priză cu două mâini. Ansamblul mâner-lama nu mi-a lăsat nici o clipă senzaţia că ar fi compus din două componente separate, din contră, percepţia a fost una de solididate şi siguranţă.

Ce mi-aş fi dorit în plus de la sistemul Stanley FatMax Xtreme InstantChange ar fi disponibilitatea unor lame mai lungi de 500 mm. Pentru o persoană de peste 1.80 m înălţime şi cu ceva experienţă la tăiat cu fierăstrăul manual, o lamă de doar 500 mm lungime este puţin cam scurtă pentru o utilizare optimă.

Sistemul Stanley InstantChange

Pe lângă mânerul universal tri-material, sistemul Stanley InstantChange cuprinde un număr de 8 lame diferite ce acoperă un spectru mare de domenii de utilizare. Iată care sunt componentele sistemului InstantChange pentru care putem opta în acest moment în România:

1. Mânerul universal tri-material (aluminiu, ABS, TPE) – cod: 0-20-104

2. Lama JetCut 7 TPI / 500 mm (0.86mm grosime) – cod: 0-20-244

3. Lama JetCut 11 TPI / 450 mm (0.86 mm grosime) – cod 0-20-246

4. Lama JetCut 11 TPI / 500 mm (0.86 mm grosime) – cod 0-20-247

5. Lama JetCut Armor 7 TPI / 500 mm (1 mm grosime) – cod 0-20-245

6. Lama JetCut Armor 11 TPI / 450 mm (1 mm grosime) – cod 0-20-248

7. Lama JetCut Armor ghipscarton 7 TPI / 550 mm (1 mm grosime) – cod 0-20-249

8. Lama Tenon  13 TPI / 350 mm – cod 0-20-250

9. Lama PVC  9 TPI / 350 mm – cod 0-20-251

Componentele sistemului Stanley InstantChange sunt disponibile atât ca componente individuale sub codurile de mai sus, cât şi în kit-uri ce conţin mânerul, una sau două lame şi o husă de transport din material textil.

Notă de final

Utilizarea fierăstraielor manuale în epoca uneltelor electrice poate părea pentru mulţi o aventură nejustificată! Eu pot spune cu tărie celor cu înclinaţii pur practice că, în multe situaţii, deşi am la îndemână atât un fierăstrau circular portabil cât şi un fierăstrău pendular, prefer să folosesc fierăstrăul manual! Pe lângă faptul de a fi o abordare ecologică (silenţios, ieftin, „verde”), anumite sarcini se pretează perfect la o abordare manuală. Printre exemplele pe care le pot enumera rapid sunt: tăiatul unei crengi, scurtatul câtorva şipci din lemn, lucrul în zone fără curent, lucrări de fineţe, tăieturi în spaţii şi poziţii greu accesibile unui fierăstrău electric  etc.

Cum îmi place să meşteresc mereu câte ceva, de fiecare dată când ies în natură am în portbagajul maşinii, alături de topor şi cuţit, cel puţin un fierăstrău manual. Nu, nu tai niciodată copaci vii! Mă mulţumesc cu cei căzuţi la pământ, şi întotdeauna găsesc câte o bucată de lemn interesantă din care se poate face ceva mai mult sau mai puţin frumos sau util!

Filed under: tools, Woodworking   |  23 Comments
Etichete:FatMax Xtreme, fierastrau, fierastrau FatMax, fierastrau pentru lemn, review fierastrau, stanley