Bancul meu de lucru

05Iul11

Banc de lucru, model german

După îndelungi căutări, iată-mă dotat şi cu banc de lucru! Acest lucru nu s-ar fi întâmplat, însă, fără ajutorul lui Emilian, care mi l-a găsit şi adus tocmai din Alba! Mulţumesc Emilian!

Bancul este în stare de funcţionare, dar va necesita câteva ajustări: o planeizare generală a suprafeţei de lucru, rigidizarea picioarelor (acum se cam bâţâie), înlocuirea placajului de sub depresiunea pentru scule (în partea dinspre perete) şi a şipcii de sustinere care sunt ondulate (probabil de la stat in ploaie). Şuruburile din lemn sunt în stare bună şi vor fi date cu ceară pentru o alunecare mai uşoară.

Bancul în discuţie, ca mai toate bancurile de tâmplărie din această parte a lumii, este un model executat după tiparul german. Caracteristice acestui tipar sunt:

1. Menghina din faţă (stânga) este de tipul „cu umăr”. Acest tip de menghină este adecvat pentru tăierea cozilor de rândunică pe plăci mai lungi (şurubul nu stă în cale). Desigur, accest model de menghină prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje!

Menghina cu umăr, detaliu

Primul lucru pe care l-am făcut după primirea bancului a fost să-i fac o „paleţică” astfel încât şurubul menghinei cu umăr să nu apese direct pe piesa aflată în lucru.

De asemenea, aceast tip de menghină permite fixarea facilă a plăcilor lungi pentru rindeluirea pe cant:

Bucată de lemn fixată pentru rindeluire pe cant

2. Menghina din spate (dreapta) este de tipul „coadă”.  Cu ajutorul acestei menghine şi a unor opritoare se pot fixa piesele de lemn pe suprafaţa bancului, pentru rindeluire de exemplu.

Bucată de lemn fixată cu ajutorul menghinei "coadă"

3. Acest model german de masă de lucru este prevăzut cu găuri pătrate pentru stopuri. Alte tipuri de bancuri au aceste găuri cu formă rotundă. Toate aceste găuri pentru stopuri sunt aliniate cu cea de pe menghina „coadă”.

4. Tot specific acestui tipar de banc de lucru este depresiunea pentru unelte de pe partea opusă frontului de lucru. Aici pot fi ţinute unelte de mâna sub planul de lucru al mesei, pentru a nu interfera cu piesele de lemn aflate în lucru.



27 Responses to “Bancul meu de lucru”

  1. 1 Dani P

    Probabil ca daca ii faci un raft sub tablie ai putea pune laditele acelea de plastic cu scule (din cate imi amintesc ai o gramada de fieratani grele, clesti, topoare, etc) care ar rigidiza si ar da si greutate bancului de lucru. O alta sugestie ar fi sa faci un suport pt o rola de hartie de latimea mesei, sa o poti proteja cand vei lucra cu adezivi, lacuri, vopsele, sau alte chesti lipicioase. Sa il folosesti cat mai mult, si iti dai seama ca bancul acesta obliga, daca pana acum lucrai in poala sau pe jos si rezultatul era superb, acum tot ce vei posta cu ce ai mai lucrat va trebui sa fie sublim🙂 …

    • Da, cea mai buna varianta de rigidizare este sa fac un dulapior intre picioarele bancului de lucru. Probabil ca voi mai coborâ ceva traversele orizontale dintre picioare, ca sa castig spatiu de depozitare.
      Am multe unelte care ma obliga la rezultate marete! Sper sa nu dau in depresie daca nu ma ridic la nivelul asteptarilor!😉

  2. 3 victorg

    Nu e vagon, e coada : ). Menghina-vagon e aia incastrata complet in blatul bancului, precum asta de-aici:

    http://www.popularwoodworking.com/woodworking-blogs/chris-schwarz-blog/workbenches/wagon-vise-version-4-0

    Aia de pe bancul tau e tail vise. Altfel, sa-l stapanesti si sa-l batai sanatos!

  3. 5 vlad

    odata cu bancul incepe si adevarata distractie in atelier😉 bancul tau e in stare ok si merita categoric salvat (in cautarile mele am gasit multe pt care nu se mai putea face mare lucru).
    daca imi permiti, am sa iti dau si un sfat: nu da suruburile cu ceara! ceara va deveni lipiciosa, mult mai bine e sa le dai cu parafina (poti sa folosesti si un pistol cu aer cald pt o impregnare mai intensa).
    am vorbit cu mai multi tamplari despre lucru asta si se mai foloseste si sapunul, stiu ca suna dubios dar eu am incercat si functioneaza foarte bine.
    iti urez succes in reconditionarea bancului! tine-ne la curent!

    • Merci de hint-ul cu parafina. Banuiesc ca e buna aia din lumanari (albe) topite🙂 Auzisem si eu de sapun; poate le dau cu Protex sa omoare toti microbii !🙂
      O sa am ceva de lucru la banc deoarece blatul este putin torsionat si nu-l pot planeiza decat prin rindeluire. Va trebui sa iau peste 5 mm intr-unul din colturi. Am inceput deja!

      • 7 vlad

        5mm nu sunt o tragedie ascute bine robancul si dai tare🙂🙂
        e important sa fie blatul drept ca sa iti iasa si piesele care ai sa le lucrezi ulterior tot drepte.
        eu am fost un strop mai norocos, am avut blatul drept dar era foarte murdar si am slefuit la el o saptamana🙂 dar a meritat!

        • Merci pentru incurajare. E de lucru serios; deja am pus jack-ul pe el, folosit ca scrub-plane, pentru degrosare. Robanc pare-mi-se este jointer, nu?

  4. 9 vlad

    da e un jointer vine din germanul rauhbank (a rindelui grosier) e un nume zic eu putin reprezentativ deoarece e prima rindea de precizie care atinge lemnul in procesul de rindelire.
    succes!

    • Eu acum sunt la stadiul de degrosare si nivelare bruta. Un #5 cu lama cu taisul rotunjit e numa’ buna🙂
      Pe mijlocul bancului e pata neagra, mare, probabil a fost varsat ceva ulei sau motorina… Trebuie sa fie foarte ascutita rindeaua pentru ca, altfel, are tendinta sa patineze.

    • 11 romel

      scuza-ma Vlad ca ma bag in discutie…bunicul meu a fost tamplar si tata la fel.Robancul stiu ca e rindeaua aceea lunga cu cutit lat cu care se finisau canturile lungi.Cu ajutorul lui se realiza planeitatea suprafetei prelucrate.Tata ii spunea si gealau.Cred ca are in jur de70- 80 de cm lungime.Mai am si astazi unul prin podul casei batransesti.Vazand discutiile voastre m-am hotarat deja sa-l reconditionez.De la bunicul meu ,bun meserias,mi-a ramas un banc la fel ca cel despre care se discuta aici,dar care are o vechime de peste 80 de ani (fara nici o exagerare) si care e in perfecta stare de functionare.De la tata ,care a fost ucenicul bunicului ,mai am niste rindele pe care le-am mai vazut doar printr-un muzeu pe undeva prin Ardeal.Sunt la fel de vechi dar functionale si denumirile lor vin tot din germana.Nu stiu daca scriu corect,dar este vorba despre kitfalt (se foloseste la prelucrarea gergevelelor de la ferestre) nutul ( cu el se executa canalele in care se monteaza tabliile in frizurile usilor) si platbancul cu care se profileaza tabliile pentru usi.Sunt niste scule deosebite.Imi pare rau ca nu am poze…

      • Rindeaua lunga de 600 cm se numeste gealau. Este pentru planeizare. Ce scurta, de 24 cm, se numeste robanc si este pentru finisare/degrosare.
        Eu am rindele vechi din 1790… sunt destul de comune in tarile cu traditie, din vest. La noi sunt rare… cele mai multe au fost puse pe foc de generatia parintilor nostrii, plecati sa lucreze la oras! Mult succes sa ai daca te decizi sa reconditionezi rindelele tale!

  5. Super banc ai acolo ! Eu numai in poze si filme am vazut asa ceva … daca cumva ai mai vazut pe undeva de vanzare sau cineva care pur si simplu nu mai are loc de el in shop , da-mi si mie de stire ca sunt interesat … sau poate macar sistemele de menghine

    • Bancuri de lucru se mai gasesc destul de multe prin Romania, dar din pacate in marea majoritatea a cazurilor sunt in stare f. proasta (putrezite, mancate de carii, cu suruburile distruse). Eu am vazut vreo 10 din care nu am putut alege niciunul. In plus, daca gasesti unul la Baia Mare iar tu esti din Cluj, e mai greu cu transportul (costa).

  6. 15 dany

    buna searaDaniel ma numesc si sunt din Maramures…Cunosc multe persoane de la mine din sat care au si cate 2 bancuri de genu chiar si eu am unul in stare foarte buna de care ma folosec inca si are vreo 30 de ani…..sunt foarte bune iar diferenta intre bancul meu si asta din poza e ca sub masa de lucru mai am o polita care face legatura intre picioarele mesei,e ca o lada unde imi depozitez unele scule sau scanduri si asta ajuta mult la stabilitatea ei.Bancul tau arata foarte bine si ma bucur ca te ocupi de el pentruca au inceput sa dispara iar de facut nu prea mai face nimeni!

    • Din pacate multe din bancurile care mai sunt acum pe la oameni sunt abandonate de mult timp… De cele mai multe ori au apartinut parintilor sau bunicilor actualilor proprietari, care nu mai au nici o treaba cu tamplaria… Sa-l folosesti cu placere pe al tau!

  7. 17 mocanu marius

    salut !
    sunt pe cale sa obtin un banc asemanator
    il voi folosi ca pe birou
    ce stiu despre el e ca a apartinut unui CAP din jud. Braila
    imi puteti spune dimensiunile ?

    • Al meu are 160×60 cm (blatul). Inaltimea nu am masurat-o iar acum nu sunt acasa. Astea cu lungimea 160 cm erau cele mici. Mai sunt si unele de 200-210 cm lungime.

  8. 19 Anonim

    este tare masa de lucru pti sami spui cum se face

  9. 23 suciu

    Am vazut tarziu pagina Si am o rugaminte UNDE POT GASI SURUBURILE DE LEMN PENTRU UN ASFEL DE BANC? Pentru o restaurare a unuia identic dar din pacate fara suruburi Astept Pls. nicusuciu7@yahoo.com

    • Raspunsul scurt este ca nu se gasesc astfel de suruburi. Ori le faci tu, ori le iei de la un alt banc care este in stare generala mai proasta.

      • 25 romel

        este putin probabil sa se potriveasca…parerea mea este ca trebuiesc facute altele noi pentru bancul existent

  10. 26 Tiberius

    Salut.Am ajuns pe blogul tau cautind detalii despre dimensiunile usilor de PAL.
    Am vazut postul asta si mi-am adus aminte da bancul de lucru care a fost al bunicului meu de meserie timplar.Nu stiu in ce stare este acum fiindca e la o matusa de-a mea ramas dar cred ca e intr-o stare nu prea buna.Tot cu ocazia asta mi-am adus aminte ca am „in singe” ceva caracateristici de timplar si poate intr-o zi voi ajunge sa am bancul meu de lucru ca si hobby.
    Excelente postari am vazut la tine, felicitari.
    Incerc sa imi fac o etajera cu corpuri, 2 cu usi si 2 fara usi.Firma cea mai acceptabila la preturi pt taiat, aplicat cant, pret PAL am gasit pe Demetriade linga sediul Fan Courier.

    • Multumesc pentru cuvintele de apreciere si spor la hobby!
      Eu am magazin/depozit pe Divizia 9 Cavalerie nr. 49, aproape de coltul cu str. Demetriade.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: