Acum vreo 7 luni, două rindele Stanley #4 au făcut cunoştinţă cu Renaissance Metal De-corroder. Prima dintre ele pe care am recondiţionat-o atunci a plecat către un nou proprietar, sper, mulţumit.

Celei de a doua i-a venit rândul abia azi. Este tot o rindea tip Bailey de la începutul anilor ’60, dar cu elemente din alamă de data aceasta. Nu vă mai plictisesc cu detalii despre recondiţionare, pentru că doar am repetat paşii din postarea amintită mai sus. Efortul a fost puţin mai mare, în jur de 4 ore, deoarece am păstrat lama originală pe care am lustruit-o, profilat-o şi ascuţit-o cu mare grijă.

Iată rezultatul:

DSC_8487_1000

DSC_8491_1000

 

Iată cum arăta rindeaua înainte de recondiţionare:

DSC_6704_1000


Bookbinding este denumirea în lb. engleză a meșteșugului legatului manual al cărților.

Una dintre uneltele clasice folosite este cuțitul de „paring”. Cum astfel de unelte, de  nișă, sunt greu de găsit în epoca ebook-urilor, un client m-a rugat să-i confecționez unul…

Abordarea încetățenită printre pasionați este de a adapta o lamă de rindea cioplitor (scrub plane). Acesteia i se montează un mâner ergonomic din lemn, i se rotunjesc muchiile pentru confort, se planeizează partea inferioară și se reduce unghiul tăișului de la 30 la 20 sau chiar 15 grade.

Lama de la care am pornit, cumpărată din piața de vechituri cu 15 lei.

Scrub Plane Blade (35 mm, laminated steel)

Scrub Plane Blade (35 mm, laminated steel)

După 3 ore de lucru, iată cuțitul pentru bookbinding:

Lama are unghiul redus la o valoare sub 20 grade. Mânerul este din lemn de mesteacăn, șlefuit până la granulația de 800 și tratat cu ceară de albine.

Lama are unghiul redus la o valoare sub 20 grade. Mânerul este din lemn de mesteacăn, șlefuit până la granulația de 800 și tratat cu ceară de albine.

Lama are tăișul din oțel dur laminat pe o bucată de fier. Se vede dunga de laminare...

Lama are tăișul din oțel dur laminat pe o bucată de fier. Se vede dunga de laminare…

Mânerul din lemn este lipit cu adeziv epoxidic bicomponent și strâns cu șuruburi cu capul îngropat

Mânerul din lemn este lipit cu adeziv epoxidic bicomponent și strâns cu șuruburi cu capul îngropat

Cuțitul și o menghină tip Moxon care poate fi folosită atât în woodworking cât și în bookbinding

Cuțitul de „paring” și o menghină tip Moxon care poate fi folosită atât în woodworking cât și în bookbinding

Dimensiunile cuțitului: lungime = 185 mm, lățime = 32 mm

Acum sper ca acest cuțit să fie și pe placul clientului! 🙂


Acum câteva zile am văzut acest filmuleț pe tema antichizării lemnului folosind bicarbonat de sodiu (praf de copt).

Am zis că trebuie sa încerc și eu această metoda…

Am făcut proba pe lemn de molid și, întradevăr, acesta s-a îngălbenit puțin.

Pe stejar, datorită conținutului mai mare de tanin care reacționează cu bicarbonatul de sodiu, colorarea a fost mult mai dramatică:

Stejar antichizat cu praf de copt

Stejar antichizat cu praf de copt

Am împărțit lemnul de probă în 3 părți egale. În dreapta lemnul este netratat cu praf de copt. În mijloc am dat un strat de soluție de  bicarbonat de sodiu diluat în puțină apă. În stânga am dat două straturi. Peste tot lemnul am aplicat un strat de ulei de in, după ce am culcat porii cu hârtie abrazivă de 800.

Rezultatul este concludent!

Dezavantaje:

* Soluția apoasă de bicarbonat de sodiu ridică fibrele lemnului, fiind necesară o operație suplimentară de finisare cu hârtie abrazivă foarte fină.

* Procesul nu este foarte controlabil din cauză că depinde de conținutul de tanin din fiecare bucată de lemn în parte. Din acest motiv se pot obține rezultate diferite cu lemn aparent asemănător.

Avantaje:

* Metoda este una ieftină, la îndemână și total nepericuloasă (spre deosebire de alte soluții chimice bazate pe amoniu).

* Se poate obține astfel o nuanță intermediară între lemnul natural și lemnul ebonizat (metodă descrisă aici)

* Rezultatul este unul plăcut, veridic, spre deosebire de băițuire.



%d blogeri au apreciat asta: