Ebonizarea lemnului
Dintotdeauna, speciile exotice de lemn au fost preţuite şi căutate de locuitorii „bătrânului continent” – Europa. Printre aceste specii exotice, de obicei de culoare închisă, cel mai rar şi mai dorit a fost lemnul de abanos – cel mai închis la culoare dintre toate speciile (aproape negru).
Alternativa ieftina găsită de vechii meşteri a fost descoperirea unei metode de „ebonizare” (înnegrire) a lemnului comun disponibil în Europa – stejar, nuc, frasin, fag.
Observaţia aflată la baza formulei magice, de sorginte alchimistă ce promitea transformarea lemnului de stejar în lemn de abanos, este faptul că zona din imediata apropiere a unui cui bătut în lemn şi supus la intemperii se înnegreşte. Explicaţia este următoarea: oxidul de fier rezultat prin ruginirea fierului reacţionează cu taninul din lemn rezultând o soluţie neagră.
De aici a mai fost doar un pas până la descoperirea procedeului practic prin care suprafeţe mari de lemn pot fi „ebonizate” uniform şi ieftin: se dizolvă fier (cuie etc) în oţet iar rezultatul (o soluţie saturată de oxid de fier) se aplică pe lemn prin pensulare clasică. Oxidul va reacţiona aproape instantaneu cu taninul, obţinându-se o înnegrire naturală a lemnului.
Desigur, rezultatatele pot varia de la o specie de lemn la alta şi chiar de la o bucată de lemn la alta (din aceiaşi specie) în funcţie de conţinutul de tanin. Mai mult tanin înseamnă o colorare mai intensă.
Iată ce efect am obţinut eu pe o bucată de lemn de stejar:
Lemn de stejar netratat
Lemn de stejar tratat cu soluţia de ebonizare
Deşi am obţinut o înnegrire semnificativă a lemnului, intensitatea nu este cea dorită, datorită cantităţii prea mici de tanin din mostra de lemn.
Soluţia tradiţională pentru această situaţie este prepararea unei fierturi de scoarţă de copac, obţinându-se o soluţie (slab concentrată) de tanin. Această soluţie se poate aplica peste sau înaintea soluţiei de ebonizare, pentru amplificarea efectului acesteia. Aplicând prin pensulare fiertura din scoarţă de stejar peste mostra tratată anterior cu soluţia de ebonizare, am obţinut urmatorul rezultat:
Lemn de stajar ebonizat în 2 etape
O soluţie mai modernă şi mai facilă de întărire a efectului ebonizării este ultilizarea unei soluţii de acid tanic disponibilă comercial la vânzătorii de produse farmaceutice şi de laborator. Această soluţie poate fi, de asemenea, aplicată prin pensulare, înainte sau după soluţia de ebonizare. Rămâne să încerc şi eu această metodă! Probabil efectul va fi şi mai intens datorită concentraţiei mai mari de tanin!
Ca totul să fie foarte clar, repet reţetele de mai sus:
Reţetă soluţie ebonizare:
Într-un recipient din plastic sau sticlă (cu capac) se pune oţet (acid acetic). Se adaugă bucăţi mici de fier: cuie, şuruburi, pilitură sau şpan de fier, vată de oţel etc. Cu cât bucăţile sunt mai mici, cu atât mai rapid este procesul de oxidare (2-4 zile). Se urmăreşte obţinerea unei soluţii saturate (concentrate). O soluţie este saturată atunci când, chiar dacă mai adăugăm fier, acesta nu se mai dizolvă în soluţie. Soluţia obţinuta este de culoare foarte închisă. Înainte de aplicare, soluţia se strecoară pentru eliminarea bucăţilor nedizolvate şi a impurităţilor. Se aplică prin pensulare.
Fiertură de scoarţă de copac:
Scoarţa conţine tanin care este agentul ce va amplifica ebonizarea. Se toacă mărunt o bucată de scoarţă de copac (de ex. stejar) şi se pune la fiert în [puţină] apă, într-un recipient acoperit. Soluţia se va aplica pe lemn înainte sau dupa soluţia de ebonizare. Indiferent de ordinea de aplicare a celor doua soluţii, lemnul va fi lăsat să se usuce între aplicarea celor două tratamente.
Filed under: Woodworking | 48 Comments
Etichete:baiţ traditional, ebonizare, ebonizare lemn, ebonizare stejar, innegrirea lemnului, solutie traditionala
Contact:
Magazinul meu de unelte:
Muzeul uneltelor:
Blogul pasionaţilor de lemn:
-
Cătălin Sorescu 
Suuuper! Cred ca am sa ma apuc sa-mi dizolv cuile din casa. Musai sa incerc si eu.
*cuiele 🙂
Iese nesperat de fain cu cuie dizolvate in otet. In functie de otet, de cuie si de taninul din lemn, intensitatea ebonizarii poate varia. Cea mai intensa innegrire am obtinut-o cu un otet clasic si cuie. O innegrire ceva mai slaba si mai spre maro am obtinut cu vata de otel si otel balsamic, grecesc (din ala scump).
unde se gaseste vata de otel?
Aici: http://www.finetools.ro/restaurare/unelte-restaurare
un efect mai rapid si mai simplu de utilizat este amoniacul, nu mai e nevoie de dizolvari de cuie si altele , nu se pensuleaza si doar de pun in acelasi recipient( separat bineinteles) lemnul si un capac de la suc cu amoniac, in timp ( cateva zile) ve-ti observa schimbarile, poate fi oprit procesul oricand, la orice nuanta.
Cel mai bine merge cu stejar – pentru restul fiecare poate incerca.
Bafta
Multumesc pentru comentariu. Stiam de metoda cu amoniac dar mi se pare mai greu de pus in practica datorita aburului si mirosului de amoniac. Din cate stiu, ar trebui facut un cort din nylon sub care sa fie pus lemnul si amoniacul… O sa incerc odata si metoda asta…
merge si mai usor – borcan de muraturi de 3-10 l, bineinteles acoperit sa ramana aburii in vas, altfel nu are efectul scontat.
Trebuie sa incerc… am tot citit de metoda si pe Internet si prin cartile de „wood finishing” pe care le am. Nu m-a tentat deoarece am fobie la mirosul de amoniac…
Mai exista si medota inversa ebonizarii: decolorarea lemnului (wood bleaching): http://antiquerestorers.com/Articles/jeff/using_wood_bleach.htm
Se practica la restaurari de obiecte din lemn….
Apropos, de unde pot cumpara amoniacul? Mai este disponibil la magazinele de cosmetice (erau vopsele de par care se preparau cu amonia)?
Am de vreo 4 zile vinegroon pus. Eu vreau sa il folosesc pentru innegrit piele. Am de gand sa fac un toc pentru pistol si vreau sa il vopsesc cu metoda aceasta. Am sa il bag cu totul in solutie si apoi il voi da cu grasime de foca si fixator pentru piele. Primul toc facut a fost vopsit cu vopsea speciala de piele dar nu imi place ca daca se zgarie se vede culoarea naturala a pielii. Solutia asta de oxid de fier penetreaza mult mai bine. Uite aici primul toc facut de mine. http://vladcepraga.ro/2010/10/toc-pistol-mulat-piele-handmade/
Nu stiam caii ma zice si vinegroon la solutia de acetat de fier care se obtine… Am vazut pe net ca unii recomanda sa dizolvi vata de otel in otet… Eu prefer cuie sau alte obiecte mai solide. Solutia obtinuta cu vata de otel trebuie filtrata ca are o consistenta mizerabila…
E foarte fain tocul tau… Eu am facut ceva asemanator pentru un briceag: https://csorescu.wordpress.com/2009/02/09/leather-sheath-for-my-folding-knife/
Am de 5 zile puse cuie in otet si nu se dizolva si nici nu se innegreste otetul.Oare nu este bun otetul? Este otet de vin de 9% .
E posibil sa fie cuiele tratate cu ceva anticoroziv (zincate sau alt tratament). Incerca sa pui o bucata ordinara de fier sa vezi daca otetul este chiar otet si nu alta substanta acra….
Catalin, e nevoie de cuie ruginite pentru ebonizare sau sunt ok cele neruginite?
Sunt OK si neruginite, dar sa fie din cele mai proaste, din fier. Cele zincate nu-s bune!
Eu am lasat vreo 1 kg de cuie ruginite in ceva acid acetic unguresc de 20gr. Dupa vreo 5 zile cand am deschis PET-ul de 5l, a bubuit dopul ca la o butelie de sampanie, si a iesit un gaz alb vreo 30 sec. Se acumulase ceva presiune. In fine, pe cires merge super, dar pe brad abia in face gri.
Innegrirea este proportionala cu taninul din lemn. Bradul nu are tanin. Stejarul are relativ mult tanin si efectul este puternic. Cires nu am incercat…
salut catalin ai inebunit lumea cu reteta asta:)) in buzau experimenteaza lumea la acest proiect si am vazut cateva reusite chiar si la tymy..acum ideea mea ar fi sa incerc un opinel de frag ce zici ar iesi ceva??
Se va innegri cu siguranta, dar nu va fi negru-corb. Mai degraba un maroniu… Asta din cauza ca fag-ul uscat are destul de putin tanin… Oricum, va arata mai interesant decat unul de serie 🙂
scuze..: de fag am vrut sa zic si asta e un briceag cu maner de fag:))
salut….nu am gasit alt loc pt. intrebarea mea asa ca o postez aici.
in legatura cu protejarea lemnului am nelamuriri,m-ar interesa ceva metode simple pt. a proteja lemnul pt. exterior,ceva babesc sau traditional,in afara de ulei ars:) sa fie ieftin si bun:))
Uleiul de in este cat se poate de traditional. Doar ca trebuie aplicat cu regularitate pe lemn (2-3 straturi la inceput si apoi cate un strat la fiecare 6-12 luni). Ulei de in mai ieftin gasesti prin magazinele de materiale de constructii, vopsele etc. Uleiul ieftin nu e foarte pur, contine tot felul de chimicale nocive, miroase de-ti vine rau, dar pentru garduri e numa’ bun! 🙂
Interesanta metoda. Intrebarile mele sunt:
1) Se pot lipi (folosind adezivi tip epoxi sau poliuretanici) lamele de lemn „ebonizate”?
2) Cat de tare se va impregna lemnul?
Vreau sa tratez astfel lemn de salcam, frasin, cires.
offtopic 🙂 In ce interval orar te pot gasi la magazin? un program….
1. Se pot lipi normal lamele de lemn ebonizate.
2. Lemnul se impregneaza la o adancime de 1-2 mm in functie de cata solutie aplici.
Lemnul de stejar se ebonizeaza cel mai usor pentru ca el contine in mod natural tanin (care reactioneaza cu solutia de ebonizare). La alte lemne este posibil sa trebuiasca adaugat tanin.
Eu ajung la magazin (Timisoara) dupa ora 8:30. Suna-ma inainte (0724 288 362). Am un angajat care e acolo doar 3 ore/zi. E student… In perioada asta e de gasit dimineata (are sesiune). Dupa sesiune va fi de gasit dupa ora 13 – 14. Cel mai bine ma suni inainte ca sa-ti spun daca e cineva acolo. E mai mult depozit…
Am o intrebare. Cum as putea sa opresc taninul sa iasa din stejar? Am niste balustrade din stejar si la umezeala (cand ploua), taninul curge pe fatada si lasa urme maro. Am patit la terasa din spate, lemnul fiind doar vopsit cu vopsea pe baza de apa pentru exterior. Din pacate dadusem comanda si pentru balustrade, insa am apucat sa cumpar un izolant de stejar si sa tratez lemnul. Din pacate, nici aceasta metoda nu a functioant, astazi am vazut primele dare de tanin pe fatada.
Ce as mai putea face acum, tinand cont ca balustradele sunt deja montate?
Problema apare la imbinari cu cuie sau suruburi sau aleator pe suprafata?
Un strat protector bun ar trebui sa izoleze lemnul. Pentru exterior trebuie sa fie ceva lac sau lazura cu protectie la apa su UV. UV face cel mai rau lacurilor… Kober nu sunt bune 🙂 Sadolin, Kreidezeit sunt de treaba,dar sa fie de exterior.
Banuiesc ca pe la imbinari. Balustrada nu are suruburi. Partea de jos care are contact cu gresia cred ca e cel mai afectata. Am folosit izolant pentru stejar, apoi vopsea de exterior italiana 3 in 1 si lac pe deasupra. Vopseaua si lacul sunt Milessi. Tot iese taninul.
😦 Nu stiu ce sa zic. Eu stiu ca taninul „iese” la contact cu ceva acid, eventual si cu ceva fier prin zona.
Milesi. Am gresit spellingul.
toate fabricile de parket folosesc amoniac , in varianta cu aburire;
se poate folosi si varianta pensulabila sau cu pistol stropit si compresor pentru suprafete mari, podea de exemplu
ca sa nu patezi se poate folosi trafalet , iar ca tehnica trebuie 2 oameni
unul aplica , celalalt sterge ca sa nu ramana dare
Interesant cu ebonizarea! Am o mansarda la o casa noua si as vrea ca lemnul aparent sa aiba un aspect vechi, antichizat. In afara de solutia obtinuta cu otet si cuie, ati incercat pana la urma cu acid tanic? Problema e ca nu stiu cum sa prepar solutia! Am gasit acid tanic praf la farmacie, in ce concentratie sa il amestec cu apa, sau poate nu cu apa? Praful este destul de scump! Multumesc anticipat ! Mai e ceva! Lemnul este deja montat si are dimensiuni mari! Din pacate , e de brad, dar poate intai ii dau cu acidul tanic!
Nu am incercat cu acid tanic pur. Banuiesc ca se pune f. putin, in apa. Sa da cu aceasta soluti pe lemn iar apoi se da cu solutia de cuie, care reactioneaza cu acidul tanic.
Comercial, exista multe solutii de antichizare.
Una este Antik Patina de la Borma Italia. Am in stoc. 1 L costa 49 lei si ajunge pentru 30 mp.
http://www.bormawachs.com/gb/restoration/222-antique-patina.html
Da o culoare maronie, foarte placuta.
Ati experimentat cumva cu aceasta metoda si in exterior? As fi foarte curios cum se comporta la intemperii si mai ales cum se comporta in timp (daca fisureaza, devine gri, se deterioreaza rapid, etc.). Caut o metoda de tratare pentru o intreaga fatada. Efectul dorit ar fi de o nuanta maronie mai deschis la culoare, dar din pacate varianta cea mai ieftina si usoara pe care am gasit-o pana acum este shou sugi ban, ceea ce ii negru negru. De aceea ar fi o optiune buna metoda descrisa de dvs.
Dupa ebonizare lemnul trebuie dat cu lazura protectoare. Lasata asa este ca si lemnnul natur, total neprotejat. Oricum, probabil e vorba de fatada din brad iar aceasta metoda nu functioneaza bine pe brad (bradul nu contine tanin pentru reactie).
Shou Sugi Ban adevarat e complicat de facut. Se poate arde lemnul cu torta, dar aia nu e Shou Sugi Ban. lemnul se intareste la caldure, chiar cu torta, dar Shou Sugi ban e si o textura anume, care se obtine altfel, nu cu torta.
Se poate folosi si un bait pentru colorarea lemnului, iar apoi lazura de exterior. Fara lazura e in van. http://www.finetools.ro/finisare-si-restaurare
bună
am o problemă cu pardoseaua din atelier este beton pe jos si este foarte rece am de gaind să montez o dusumea de brad dar este foarte slab la testura
cum pot să intaresc bradul sa fie mai tare
Buna ziua,
SI eu am dusumea din brad si nu e atat de moale. Da, se mai vad urme unde am scapat din mana diverse scule, dar nu e deranjant.
Orice solutie de intarire a lemnului moale va face ca dusumeaua de brad sa coste mai mult decat una de fag, mai dura implicit.
Deci nu cred ca ar trebui sa insistati in directia asta (intaritor pentru lemn). Intaritorul e bun pe portiuni mai mici. Are pretul lui si nu cred ca face minuni, mai ales pe brad care e saturat cu rasina si nu lasa alte substante sa patrunda in profunzime. Succes!
vă mulțumesc pentru informație
Nu-i nevoie nici de coaja nici de acid tanic. Se fierbe pur și simplu niște talaș de stejar in apa. Infuzia asta se poate aplica separat, pe rând Cu cea de oțet+metal sau cele doua se pot pur simplu amesteca și se aplica ca un singur produs – am încercat și rezultatele sint identice.
Va felicit pentru experienta si ingeniozitate.
Bună ziua. Nu știu dacă mai răspundeți la acest articol. Întrebarea mea ar fi. Cum s-ar putea face acest proces pentru innegrirea completa și nu doar la suprafață. Dacă se poate sa îmi răspundeți pe mail ar fi perfect. Adresa de e-mail este : cristicioaba@yahoo.com.
Va mulțumesc anticipat,
Cristian Cioaba
Nu cred ca se poate face innegrire completa, sau nu pe grosime mai mare de 1 cm. Penetrabilitatea depinde mult de la lemn la lemn…
Nu stiu o solutie generala…
Cum fac io: in loc sa ma bazez pe taninul din scoarta de copac, fac un ceai negru foarte concentrat (30-40 de pliculete in 2 litri de apa, fiert macar vreo 10 minute, cu capac), dau cu bidineaua pe lemn vreo macar 4-5 straturi, si abia dupa aia aplic solutia de fier in otet. Pe lemn de brad iese un negru foarte negru.
Doar o chestie: ca sa iasa uniform, tre’ sa fie lemul foarte curat si atent lucrat. Daca ai avut undeva o pata de aracet, chiar dac-ai scos-o cu smirglu, daca nu te-ai dus suficient de adanc, ramane un strat unde reziduu de aracet care tine porii infundati, si acolo impregnarea cu ceai negru nu e la fel de buna ca in zonele vecine unde porii sunt larg deschisi. Aia are ca urmare ca dupa ce aplici otetul cu fier portiunea aia ramane mai deschisa la culoare. Dupa ce si lacuiesti se vede cat se poate de clar forma originala a petei de aracet. La fel raman vizibile portiunile unde a trebuit umplut cu chit. La chit insa e mai OK, ca poti sa-l faci din rumegus fin cu aracet, unde rumegusul il inegresti in avans amestecandu-l cu ceai negru si otet cu fier.
Io de obicei nu-mi filtrez zeama de otet cu fier, doar o decantez. Ce ramane e numa’ bun de acoperit cu otet pentru data viitoare – am un castronel de portelan dedicat pt. treaba asta 🙂
Super. Am invatat mult. Totul la obiect.
Intrebari:
Capacul la borcanul cu otet trebuie etanș sau se fac mici gaurele?
Puteti sa-mi spuneti daca exista o procedura de scorojire a vopselei aplicata pe lemn?
Multumesc anticipat,
Nu are importanta daca capacul e etans sau nu.
Pentru a da jos o vopsea veche se poate folosi o pasta decapanta:
http://www.finetools.ro/restaurare/curatare/FT546249
Multumesc pt raspuns.
A doua intrebare cred ca am formulat o eu gresit: as vrea ca, in unele parti, vopseaua pe care o dau sa aiba, pe ici pe colo, un aspect scorojit, cu portiuni iesite din linie( scorojite)
Cu ce pot colora uleiul ars , ca sa l dau pe lemn ? va multumesc..T. 0742348481
Uleiul ars nu e bun pentru lemn. E o prostie de pe vremea cand unii aveau tractor si nu erau produse specializate pentru lemn in magazine…