Busola pierdută
Postarea care urmează e din ciclul „mâine e luni, hai să beau o bere ca să pară mai lungă noaptea”! Promit că-i scurtă! 😉
…
Chinezii au descoperit busola acum mai bine de 2000 de ani, cu peste 1200 de ani înainte ca ea să fie atestată şi în Europa. Cu toate acestea, când primii exploratori europeni ajung în China pe mare (acum vreo 450 de ani), chinezii nu mai foloseau busola, o uitaseră între timp!
Mi s-a părut interesantă analogia următoare!
Într-un fel, noi, vestul civilizat, ne-am pierdut acum „busola”! Au fost timpuri când trăiam aproape de natură şi împăcati cu ea. De ceva timp încoace am ajuns să vieţuim în oraşe supra-aglomerate, poluate, betonate… Am ajuns să ne hrănim cu tot soilul de E-uri şi produse de sinteză, „mâncăruri” făcute în uzine chimice sau crescute pe straturi de chimicale, la lumină artificială! Copiii stau mult mai mult în faţa ecranelor decât în natură! Copiii işi petrec mai multe ore cu educatoarea – mamă surogat pentru zeci de copilaşi, decât cu propria lor mamă!
Îmi pare că trăim o viaţă artificială, inventată, falsă! Mergem cu furie la joburi cu program prelungit ca să facem bani, bani cu care să le oferim copiilor un viitor, cică! Suntem atăt de oligofreni încât nu vedem că viitorul pe care li-l oferim este făcut din mai mult beton, mai multă poluare, mai puţină natură, mai multe gadgeturi care îi şi ne tâmpesc (majoritatea celor cu care am vorbit au fost de acord că TV-ul şi jocurile pe calculator fac rău copiilor).
De fapt, toată goana noastră după bani este un joc inventat ca să ne întreţină dorinţa de a ne întrece unii pe alţii, un concurs! Nici măcar nu contează dacă ne mai rămâne timp să ne bucurăm de căsoiul imens pe care l-am construit din ore suplimentare şi delegaţii în care am lipsit de acasă cu lunile! Important este ca avem un căsoi mai mare decat al altora, cu mai multe camere, mai multe băi, mai multe televizoare! Avem şi maşini mai multe şi mai scumpe, telefoane mai deştepte, copii daţi la mai multe activităţi extra-scolare şi care ştiu mai multe limbi străine!
În tot acest război paranoic, lucrurile cu adevărat bune din viaţa noastră – copiii şi natura, devin doar victime colaterale!
Sper că ne vom regăsi în curând „busola” pierdută! Natura este casa noastră adevarată, nu cladirea de birouri în care ne petrecem cea mai mare parte din viaţă! Iar copiii noştrii au nevoie de noi, nu de bone sau jucării scumpe!
Filed under: Ideas | 18 Comments
Etichete:educatie, natura, responsabilitate
Contact:
Magazinul meu de unelte:
Muzeul uneltelor:
Blogul pasionaţilor de lemn:
-
Cătălin Sorescu 
Felicitarii pt postare!
Trist este ca vor reusi sa ne indeparteze de natura umana ,fara sa ne dam seama ! Este un razboi in care santem doar victime, nu stim cu cine sa luptam!
E o lupta de dragul luptei. E in genele noastre! Vrem sa stapanim lumea sau o parte cat mai mare din ea. Chiar si 500 m2, daca altii nu pot nici atat!
Daca Terra ar fi un caine, noi am fi purecii care se bat al cui sa fie cainele! Cel mult putem sa-l omoram, si pe noi o data cu el!
Stim cu totii ca este adevarat ce spui, si totusi nu putem (nu vrem a) lua decizii radicale. „Competitia” de care spui ne va aduce la realitatea din vorbele unui sef de trib indian:
„Only after the last tree has been cut down,
only after the last river has been poisoned,
only after the last fish has been caught,
only then will you find – that money cannot be eaten.”
[Chief Seattle]
Competitia e buna pana la un moment dat. Probabil ca ne-a ajutat sa evoluam ca specie. Nu stiu, presupun! Dupa un punct, mai ales acum ca am ajuns in situatia tehnica de a putea distruge complet lumea in care traim (sa o aruncam in aer, sau sa o poluam, ardem, infecta etc) doar din spirit competitiv, cred ca competitivitatea acerba ne poate lua totul, tuturor! Cum spune indianul, ca ei si-au vazut deja lumea distrusa de aceasta competitivitate si goana dupa aur, petrol si alte resurse!
zău că se poate !! În măsura în care este confortabil pentru tine, fă-o: Îndepărtează-te de valorile pervertite şi dovedeşte-o prin un gest.
Am strâns mâna unui cerşetor şi i-am zis că îl respect pentru cât de mici impozite plăteşte.
Eu as plati impozite, dar i-as trage in teapa pe politicienii care le fura in loc sa le dea la Sanatate, Invatamant, Infrastructura!
O lume mai buna se face din copiii care imbratiseaza copaci-racheta si cu parintii ce le raspund celor 300 de intrebari zilnice.Sa-l cresteti sanatos,destept si bun !
Multumesc frumos!
Gandesc altfel de cand am copil. 🙂
Renunta la TV (stiri poti afla si altfel), umple timpul liber cu lucruri pe care sa le faci cu mina si cu creierul tau, in compania unor oameni asemeni tie. Apoi incearca sa petreci mai mult timp afara, in natura, acolo sa faci la fel, chestii din astea. E fantastic sa poti fi in weekend sub umbra unui copac, sa citesti ceva acolo, sa scoti bateria la celular, sa construiesti ceva cu ce ti se ofera acolo. Totusi trebuie sa pui o paine pe masa, daca pt asta faci ceva ce te pasioneaza, este si mai bine. Acum depinde de tine sa iti dai seama daca painea pusa pe masa e prea mare 🙂 sau e cat trebuie de mare, daca e prea mare e pacat, vei arunca din ea si vei fi muncit degeaba in loc sa petreci timpul cu ai tai cei dragi. E cam complicat sa faci toate astea, nu se poate face de pe o zi pe alta, dar se poate. Faci tu asta, fac urmasii tai, asa se schimba lumea.
Hehehe, nu am deloc TV!
Din pacate lucrurile bune sunt minoritare in lume! Numarul celor care se uita la Antena 3 sau la Suleiman Magnificul va fi intotdeauna mai mare decat al celor care ar lupta pentru un ideal!
Iar majoritatea are dreptul de a-si impune vointa!
Partea buna este ca nu trebuie sa faca toti asa cum zicem noi, atat timp cat nu taie padurile (acum o fac), nu deviaza raurile (acum o fac), nu toarna cianura (sunt pe cale sa o faca) etc! 🙂
Ca unii „intelectuali” isi tin copii de 4 ani cate 24 de ore / zi indoor ca sa-i faca poligloti, lideri, muzicieni, dansatori, oratori etc (toate la un loc), este treaba lor! 🙂
foarte interesanta postarea aceasta , m-am intrebat mereu daca si in viata prietenii prin sfaturile lor iti arat nordul sau unde trebuie sa ajungi , pana la urma este o chestie de binele fiecaruia … asa ca atentie la sfaturi !i
Oamenii sunt subiectivi prin definitie, fie ei buni sau mai putin buni. Rareori gasesti cate unul preocupat de obiectivitatea afirmatiilor sale! Sunt multi care iti propun cu prietenie sincera o varianta care le e buna si lor, carezand cu sinceritate ca-ti fac tie un bine. Deci „nordul” aratat de prieteni este ca si cel aratat de busole, diferit de cel adevarat. Trebuie sa faci niste corectii ca sa dea bine 🙂
Felicitari !
Multumesc!
Mare adevar graiesti Cataline.
Felicitari pentru postare.
Multumesc pentru feedback!
Foarte adevara.nu ati observat ca oricare ar fi destinatia vacantei noastre tot la munte,in padure,cu cortul si un mic foc se simte omul in largul lui? Acest lucru cu natura este ramas in adn-ul nostru de pe vremea cand omul traia in pesteri ,in mijlocul naturii.Ce e mai trist e ca nu mai vezi un sotron in fata blocului.asta este ceva ingrijorator.
Vorba cuiva: „Viata este acel lucru pe care il poti observa cand iti ridici ochii de pe ecranul tabletei/telefonului/computerului”! 😉