Cercei din lemn şi argint
Sincer, nu ştiu exact care a fost traseul logic în urma căruia am ajuns să am această tentativă bijutierească! Probabil că are legătură cu pasiunea mea pentru lemn, cu faptul că nu am un atelier adecvat unor lucrări de ampluare mai mare, cu faptul că se apropie timpul cadourilor şi soţia mea are multe prietene, cu faptul că, întâmplător sau nu, am câteva unelte de bijutier etc.
Un alt factor determinant este faptul că găsesc o oarecare simetrie între atracţia masculină spre cuţite şi atracţia feminină spre bijuteri! La fel cum îmi repugnă ideea de a cumpăra cuţite din magazinele de suveniruri, la fel de tare mă dezgustă ideea de bijuterii fabricate în serie! Cine nu-şi permite un cuţit adevărat cum sunt cele făurite de Matei Câmpan, Cristi Şoimoşan etc sau bijuterii à la David Sandu ar face cu siguranţă mult mai bine să-şi producă singur aceste accesorii decât să le cumpere din bazar (sau Mall, de cele mai multe ori tot un bazar doar că mai scump)!
Un cuţit sau o bijuterie nu sunt doar simple ustensile menite să ne ajute în atingerea unui scop (putere, atracţie etc) ci reprezintă atavisme adânc înrădăcinate în fiinţa noastră! A ne trata aceste necesităţi ale fiinţei cu chinezisme de doi bani îmi pare un soi de auto-mutilare psihică! Iar puterea şi frumuseţea vin din interior, nu?
Poate, totuşi, am mers prea departe cu simetriile şi [pseuso-]filosofia! 😉
Iată şi cele câteva bijuterii (în proporţie covârşitoare, cerei) pe care am reuşit să le încropesc în câteva ore de lucru:
Accesoriile de argint „925” pe care le-am folosit sunt cumpărate. Am avut grijă să fie toate de calitate controlată – assay.
„Spalting„-ul la lemn este un fenomen produs în anumite condiţii de o ciupercă şi se caracterizează printr-o colorare specifică a lemnului.
Filed under: Design, jewelry, Miscelanous, Woodworking | 17 Comments
Etichete:bijuterii handmade, bijuterii lemn, bijuterii manufacturate, cercei handmade, cercei lemn, handmade
Le-ai lasat tu la spaltuit sau asa era lemnul cand ai pus laba pe el?
Asa era lemnul… Unii dintre pomii morti in picioare au lemnul spaltuit. Cei cazuti la pamant ori sunt putreziti ori nu sunt spaltuiti destul… Mai greu de nimerit momentul potrivit…
Hi hi, frumoase frumoase. Am vazut la SICAC niste bihuterii facute de faurarii de cutite de-ti statea mintea-n loc…
Faci si doua ghinde erecte? 🙂
Problema cu ghindele erecte (sau nu) este ca ar putea tenta veveritele care ar veni si ti le-ar smulge din ureche 🙂
Ma bucur foarte tare ca-i scris postul asta. Asa este. Sunt lucruri care isi depasesc scopul practic si care se leaga mai mult de suflet. Ori n-am vazut inca suflete in serie.
Multumesc Andrei!
Foarte tare! Daca as fi femeie as purta asa ceva :))
🙂 Multumesc Alex!
faini, faini!
mie mi-e tare greu sa fac lucruri mici, cu mare greu reusesc sa fac cercei, iar inele si mai greu, nu e problema de migaleala, ci de conceptie, pur si simplu mi-e greu sa „dizainez” obiecte mici. bratarile sint exact la scara la care-mi place sa ma manifest.
Haosul din „manifestarile” mele face abstractie de scara!
Cerceilor le-am facut si blog: http://biojoux.wordpress.com/ 🙂
Bijuterii la propriu si la figurat.
Foarte frumoase modele si sunt sigur ca mai urmeaza 🙂
Felicitari pentru noul blog.
Multumesc Marius! O sa mai fac cel putin cateva perechi! Sper sa-mi iasa din ce in ce mai bine 🙂 Tu ai incercat ceva de genul asta? Mi-au venit agatatorile de argint, asa ca daca vrei cateva perechi suna-ma!
sunt superbe…..sincer felicitari!
Multumesc frumos!