Curăţarea de rugină a obiectelor metalice cu ajutorul electrolizei

08Feb11

În contextul restaurării obiectelor metalice atacate de rugină (oxid feric, sau rugina rosie – Fe2O3), pe Internet pot fi găsite referinţe despre o sumedenie de metode. Dintre acestea aş aminti:

* curăţarea prin procedeul electrolitic

* curăţare cu acid sulfuric

* curăţare cu acid muriatic (sinonim cu acidul hidrocloric şi acidul clorhidric cu concentraţie 35%)

* curăţare cu acid citric (sare de lămâie)

* curăţare cu acid fosforic

* curăţare cu diverse soluţii comerciale cu formulă proprietară

* utilizarea diverselor soluţii de conversie a ruginii într-un element inofensiv (asa numitele convertizoare de rugină)

Dintre toate aceste metode (pe unele le-am încercat, pe altele nu) cea mai „cinstită” (eficientă şi neinvazivă pentru metalul „sănătos”) pare a fi cea bazată pe procedeul electrolitic (învăţat şi în şcoală, la orele de chimie).

Nu o să intru în detaliile, poate plictisitoare, ale reacţiilor chimice care au loc! Ideea generală este că, sub influenţa curentului electric, rugina roşie (cea periculoasă, de care vrem să scăpăm) este redusă la fier şi alţi oxizi nepericuloşi ai fierului (oxid negru sau magnetit – Fe3O4). În cursul acestui proces, fierul sănătos nu este atacat absolut deloc ceea ce face ca acest procedeu să fie favoritul restauratorilor şi muzeografilor.

Atenţie: in timpul electrolizei apa este descompusă în hidrogen şi oxigen! Din acest motiv este important să realizaţi acest experiment într-un loc bine ventilat! Oxigenul şi hidrogenul, peste o anumită concentraţie, pot exploda!

Iată  necesarul de ustensile şi materiale pentru punerea în practică a acestei metode:

 

Cele câteva materiale necesare...

* În primul rând avem nevoie de un obiect metalic ruginit, care va fi subiectul acestei experienţe. În cazul nostru, subiectul este un mic briceag. El va fi legat la catodul sursei (-). Înainte de începerea electrolizei, curăţaţi subiectul cu apă şi detergent de vase pentru eliminarea grăsimilor şi a altor reziduuri.

* Un electrod metalic „de sacrificiu” cu suprafaţa mai mare decât a subiectului. În acest exemplu am folosit două şuruburi pe care le-am găsit prin casă.  O bucată de tablă ar fi fost o alegere mult mai bună, dar asa-i cu lenea! Electrodul de sacrificiu va fi legat la anodul sursei (+). Este bine ca firul de cupru legat de acest electrod să nu pătrundă în soluţie, deoarece se va oxida puternic, la fel ca şi electrodul de „sacrificiu”.

* O sursă de curent continuu cu tensiunea între 6 şi 12 V şi amperaj, de preferinţă, peste 1A. În experimentul de faţă, unde este vorba de un subiect mic, am folosit un încărcător de telefon mobil (6V, 0.8 A). La obiecte mai mari folosesc un alimentator de laptop (12V). Prin mărirea tensiunii se controlează puterea şi viteza procesului de electroliză. Vă recomand atenţie la legarea polilor sursei la subiect, respectiv electrodul de sacrificiu! Legarea greşită (inversă) a acestora va duce la oxidarea subiectului în loc de curăţarea lui!

* Un recipient nemetalic cu apă. Aici am folosit fundul unei sticle din plastic. Pentru obiecte mai mari se poate folosi o găleată sau un lighean din plastic.

* Pe post de electrolit (pentru a conferi conductivitate apei) se foloseşte sodă de rufe sau praf de copt (soda de rufe este de preferat). Este praful alb din imaginea de mai sus. O linguriţă de sodă de rufe la 1 litru de apa este suficient!

* Un burete de vase 3M, cu o parte aspră, pentru curăţarea subiectului la terminarea procedeului. Buretele nu apare în imagine, dar bănuiesc că oricine va înţelege la ce mă refer!

 

O dată făcute legăturile electrice – subiect (-) şi electrod de „sacrificiu” (+) – se introduc subiectul şi electrodul în soluţia electrolitică (apa + sodă de rufe) şi se conectează alimentatorul la priză. Atenţie să nu faceţi scurt-circuit prin atingerea electrozilor!

 

Subiectul şi electrodul de "sacrificiu" sunt introduşi în soluţia electrolitică

Dacă după conectarea la tensiune, în jurul subiectului încep să iasă bule de gaz (hidrogen) înseamnă că totul este OK şi procesul de electroliză tocmai a început! În funcţie de tensiunea de alimentare, de concentraţia de soda în soluţie, de gradul de oxidare al subiectului, procesul ar putea dura între una şi mai multe ore! Urmăriţi avansul procesului din când în când prin analizarea subiectului. Aveţi grija să nu faceţi vreun scurt-circuit! Cel mai sigur este să scoateţi încărcătorul din priză atunci când manipulaţi electrozii! Este bine de ştiut că prelungirea procesului peste timpul necesar şi suficient nu dăunează metalului sănătos, ca în cazul curăţării cu acizi!

După câteva minute, soluţia începe să se murdărească de la rugina desprinsă de pe subiect şi de la cea formată pe electrodul de „sacrificiu”. În jurul subiectului se pot vedea bulele de hidrogen care ne indică faptul că procesul se desfăşoară în direcţia dorită:

 

Bulele de gaz din jurul subiectului ne arată că totul este OK

După o oră şi jumătate soluţia este şi mai murdară, iar procesul continuă….

 

După o oră şi jumătate...

Fiind vorba de un obiect mic şi nu foarte tare ruginit, consider că este suficient timpul de o oră şi jumătate pentru curăţare uşoară (la intensitate mică – 6 volţi).  Pentru obiecte mari sau foarte ruginite se va folosi o sursă de 12 V iar timpul se poate prelungi şi până la 6 ore!

Iată ce s-a întamplat cu cei doi electrozi  supuşi electrolizei:

 

Rezultatul imediat al electrolizei

Se poate observa imediat că electrodul de „sacrificiu” a paţit-o urât de tot: a fost năpădit complet de un strat gros de rugină! Se mai poate vedea că zona scufundată în soluţie a briceagului folosit pe post de subiect apare mai curată decât restul lamei. Trebuie spus că acest procedeu nu lasă metalul lucios imediat ci acesta este acoperit cu diversi compuşi (magnetit, pulbere de fier etc) ce vor fi îndepărtaţi prin frecare cu partea dură a buretelui de bucătărie.

Iată rezultatul final relevat după curăţarea de reziduuri a lamei:

 

Rezultatul final

Se poate vedea porţiunea încă ruginită de la baza lamei, zonă nescufundată în soluţia electrolitică. Partea dinspre vârful lamei este evident mult mai curată. Iar cel mai important lucru este faptul că avem garanţia că toţi porii metalului au fost curăţaţi!

Practic, prin acest procedeu orice urmă de rugină roşie (cea mai agresivă şi invazivă) este eliminată. Curăţarea are loc pana în cele mai fine crăpături ale metalului! Atenţie, suprafaţa metalului poate apărea cu „găurele” la final, găurelele fiind zonele din care rugina adâncă a fost eliminată!

Se poate spune că acest procedeu, deşi eficient, este cel mai blând cu fierul „sănătos” iar rugina este eliminată în totalitate. Pentru protecţia ulterioară a metalului astfel curăţat se recomandă ungerea lui cu ulei fin sau ceară.

La final o să mai fac câteva recomandări de bun simţ pentru derularea în condiţii cât mai bune a procedeului. Experimentul de mai sus l-am făcut în condiţii tehnice cât se poate de proaste, aşa că, următoarele lucruri ar putea fi îmbunătăţite:

1. Încercaţi să evitaţi şuruburile sau alte obiecte zincate pe post de electrod de sacrificiu. Randamentul va fi destul de slab! De preferat ar fi ceva din fier sau oţel fără tratament de suprafaţă.

2. Folosiţi un electrod de sacrificiu cu suprafaţă semnificativ mai mare ca a obiectului curăţat. O bucată de tablă ar fi excelentă!

3. Dacă folosiţi ca electrod de sacrificiu o bucată de tablă, poziţionaţi-o pe marginile recipientului cu electrolit, pe cât se poate în jurul subiectului (care va fi aşezat central).  Dacă nu aveţi o bucată de tabla şi electrodul nu poate fi aşezat în jurul subiectului, rotiţi  subiectul din când în când faţă de electrod pentru a evita curăţarea de rugină mai pronunţată pe partea dinspre electrodul de sacrificiu.

4. La obiecte mai mari utilizaţi o sursă de 12V (sau chiar mai mult) şi care rezistă la curenţi mai mari. Un încărcător de baterie de maşină (12V, 2A) ar fi o alegere mult mai bună decât un încărcător de telefon.

5. Pentru reutilizarea cablurilor electrice, ar fi bine ca legătura la electrodul de sacrificiu să stea afară din soluţie pe parcursul procesului (lucru ce nu s-a întâmplat în experimentul de mai sus). În caz contrar, sârma de cupru legată la electrod se va oxida puternic şi va trebui schimbată la următoarea electroliză.

6. Evitaţi obiectele cromate sau cu conţinut de crom (oţeturi inoxidabile) deoarece în timpul electrolizei se va genera crom trivalent, un compus toxic şi cancerigen.

Spor la curăţat metale, dar  aveţi grijă să nu facă bum! Cu siguranţă nu e vorba de „rocket science” aici!

Anunțuri


106 Responses to “Curăţarea de rugină a obiectelor metalice cu ajutorul electrolizei”

  1. 1 Dani P

    Salut Catalin. Foarte interesant, am sa incerc si eu metoda. Insa cum fac cu o masa de circular nefolosit mult timp care a prins deja o culoare rosiatica. Daca ai o vraja si pt asta…..
    Numai bine si tine-o tot asa.

  2. 2 Daniel

    Felicitari pentru articol, un material foarte didactic.

    @Dani P, poti curata masa dupa metoda prezentata de Catalin intr-o albie, lighean de plastic mai mare.

  3. 3 Patriciu

    Este un briceag de altoit pomii fructiferi. Se apropie primavara, cand se planteaza pomii fructiferi, deci succes!

    • Da, stiam ca-i de altoit pomii dar nu am vrut sa intru in detalii 🙂 L-am cumparat din piata de vechituri cu 30 lei si cred ca va arata f. bine restaurat putin. E lemn de mahon cu bronz si otel si e in stare f. buna dpdv. structural.

  4. 5 Ninu

    Daca fac si eu experienta asta, pot incerca din cand in cand apa din cutie cu degetul sa vad daca nu cumva se incalzeste ?

    • Apa se incalzeste deoarece functioneaza ca o rezistenta in serie cu o sursa de tensiune. Incalzirea e proportionala cu curentul electric care circula intre electrozi, care e proportional cu tensiunea sursei, dimensiunea electrozilor, distanta dintre electrozi si concentratia de soda din apa 🙂
      In cazul experimentului prezentat apa nu s-a incalzit aproape deloc. In alte cazuri, cand am folosit alimentator de 12V s-a incalzit evident.

  5. 7 geo

    Salut,sunt geo de pe forumul my knife. Vroiam sa te intreb,eu am facut un lucru asemanator dar am legat + la lama si pe minus am infasurat vata ,am inmuiat in apa sarata si am „corodat ” sa zic asa modelul pregatit dinainte pe lama.Am procedat bine cu + si -?….Modelul mi-a iesit dar am vazut ca ai zis ca,conteaza cum le pui.Astept rapsuns!

    • Ai procedat foarte bine! Practic ai folosit electroliza inversa si ai oxidat selectiv lama ca sa obti un model inchis la culoare si contrastant cu luciul restului lamei. In zona expusa ai obtinut magnetit (oxid negru de fier – Fe3O4). Magnetitul nu este periculos pentru restul otelului. Oxidul rosu este periculos, adica rugina obisnuita (oxid feric – Fe2O3).

      • 9 geo

        Suprafata nu a ramas mai inchisa ,e la fel ca restul cutitului :(,cu toate ca vroiam sa ramana.A-si putea cumva sa inegresc acea suprafata?

        • Probabil s-a inegrit pe moment dar s-a desprins negreala cand ai curatat lama… Nu stiu cum ai putea depune un strat mai rezistent!

      • 11 geo

        Aaaa negreala aceea era?…am zis ca e din cauza sarii care cumva sa ars,sau…:D a fost prima data cand am facut asa ceva.E bine ca acum stiu ca + se pune pe lama si minusul pcu vata pe scris ;)..Mersi frumos..si mersi frumos pentru piatra de ascutit care ma ajuta mult!

        • Principial, ce pui la polul (+) se oxideaza iar ce pui la polul (-) se curata de rugina. Daca privesti treaba dpdv al ruginii, (-) curata rugina rosie, (+) adauga rugina neagra (nu rosie).

  6. 14 Cristi L.

    Dar de unde stii care-i „+” si care-i „-” din moment ce il bagi la priza si la priza e curent alternativ, deci teoretic nu conteaza care-i unul si care-i altul? 🙂

    • Pai alimentatorul de telefon/laptop scoate curent continuu, nu alternativ cum este la priza. Centrul mufei este „+” iar exteriorul este „-„

      • 16 Cristi

        M-am apucat sa „electrolizez” un satar mai vechi gasit prin curte uitat in ploaie si vai si amar de el si am stricat(sa nu zic s-au stricat) un alimentator de robot telefonic si unul de laptop. Nu pot sa-mi dau seama ce s-a intamplat. Cel telefonic l-am lasat peste noapte, am vazut cand a inceput sa lucreze, m-am holbat 5 minute la el si m-am dus sa dorm iar dimineata cand m-am dus sa vad ce treaba a facut nu mai functiona 😦 Fiindca mai avea niste pete de rugina am luat alimentaorul de la un laptop mai vechi si am continuat. Am sta 5 minute si l-am urmarit si apoi am intrat in casa. Dupa vreo ora ies sa vad cum merge treaba si stupoare: si asta s-a oprit din electrolizat si i s-a stins si LED-ul de functionare. Ce sa se fi intamplat fin moment ce initial au functionat?
        Si inca o intrebare: cand nu mai exista rugina pe obiectul pe care vrem sa-l curatam, electroliza se opreste?(bulbucii care arata ca are loc reactia)
        Mersi.

        • Alimentatorul se strica doar daca face ceva scurt-circuit sau daca se incalzeste prea tare. Supra-incalzirea se poate intampla daca pui obiecte metalice mari, foate apropiate si solutia este concentrata. In aceste conditii curentul trece si poate depasi puterea alimentatorului… Electroliza nu se opreste, dar se incetineste… Timpul de lucru este dependent de cat de ruginit e obictul, dar si de curentul efectiv care circula. Nu am depasit niciodata 6 ore. Cel mai corect ar fi sa folosesti un ampermetru montat in serie.

        • 18 Cristi L

          Probabil s-au incalzit prea tare, satarul fiind destul de mare si fiind destul de aproape de metalul de sacrficiu. Asta este, altadata o sa stau cu ochii pe ele si voi avea mai multa grija.
          Mersi de raspunsuri 🙂

  7. 19 Dorin

    NU este indicat sa folositi o sursa in comutatie in experiment!!, deoarece daca se depaseste consumul de curent admis de sursa aceasta se poate arde/decupla, iar daca se arde este foarte probabil ca tensiunea alternativa ~220v sa fie directionata in montajul secundar iar acesta sa o transmita la randul lui in cele 2 metale din apa, tu nestiind acest lucru si lucrezi cu mana in apa „verificand temperatura” te poti arde rau de tot chiar stop cardiac…. . INDICAT este sa se foloseasca o baterie , de masina eventual , iar daca nu se dispune de aceasta se poate folosi in loc de smps un transformator cu punte redresoare si eventual un condensator pentru varfuri de tensiune (nu neaparat).

    • Multumesc pentru informatia foarte pertinenta! Am folosit doar surse in comutatie pana acum, dar obiectele cu suprafete relativ mici nu au dus la depasiri ale puterii! Sursa principala pe care o folosesc este un alimentator de docking-station de laptop care are 2A curentul maxim.

  8. 21 Anonim

    am o intrebare eu vreau practic sa obtin rugina pentru nijte termit am primit nijte sfaturi de la un forum sa fac asa:iau un transformator pentru curent continu de 6v sa il conectez la o priza sa leg de borna pozitiva un cui sau ceva de fier iar cealalta borna lasata libera in apa cu sare e bn asaa un forum sa fac asa:iau un transformator pentru curent continu de 6v sa il conectez la o priza sa leg de borna pozitiva un cui sau ceva de fier iar cealalta borna lasata libera in apa cu sare e bn asa

    • E bine ce ti s-a spus. Poti pune cuie la ambii poli, dar rugina se va aduna doar pe cel de la (+). Apa cu sare este OK dar mai bine este apa + soda de rufe (nu caustica!!!). Poti folosi transformator intre 6 si 12 V, nu neaparat de 6 V. Ai grija sa lucrezi in aer liber sau in dreptul unui geam deschis. Ai grija cu explozibilii !

  9. 23 campan matei

    nu mai simplu iei oxid de fier de la chimicale?

    • 24 Anonim

      daca locuiesti „in varf de munte” …. nu este.

    • Mai e o chestie… Cred ca oxidul de fier obtinut prin electroliza este oxid „negru” iar cel din magazin este „rosu”. Difera formula chimica…. Doar ma dau cu parerea; nu stiu exact cum sta treaba…

      • 26 Anonim

        Salut, am curatat si eu un cap de topor ( forma capului de baltag) azi dupa instructiunile din acest post. Am folosit praf de copt pt ca nu am gasit soda de rufe la auchan 😀 si ca electrod de sacrificiu o bucata de tabla destul de ruginita. 2 3 litri de apa, 2 pliculte praf de copt, un lighean, incarcator de laptop 14 v, 2 ore pe o parte 1 ora si ceva pe cealalta a capului de topor. Rezultat dupa frecare cu burete de vase abaraziv si sarma de vase, un cap de topor curat cu o patina foarte faina. Tabla nu s-a incarcat prea tare apa nu s-a murdarit excesiv. Intrebari: 1. Daca electrodul de sacrificiu e deja ruginit reactia e mai slaba? 2. Cum pot proteja capul de topor sau orice alta scula de metal oxidabil de acum in
        colo? 3. Cum trebuie ascutit capul de topor ( unghi / granulatie piatra ) daca vreau sa il utilizez pt a-mi porni modelele de linguri de lemn
        de exemplu? Mulțam fain. Andrei

        • 1. Daca tabla e deja ruginita reactia e mai slaba. Alti factori care influenteaza viteza reactiei sunt: distanta intre electrozi, concentratia de electrolit (praf de copt), suprafata electrodului de sacrificiu si a obiectului supus electrolizei, cantitatea de apa.
          2. Uneltele din otel se pot proteja cu ulei de masline sau ulei de camelia: https://csorescu.files.wordpress.com/2011/05/camelia_oil.jpg (30 lei o sticluta de 100 ml). Sabiile de samurai erau protejate traditional cu ulei de camelia…
          3. Pentru sarcini usoare poti ascuti toporul cu un unghi mai ascutit decat pentru doborat copaci sau crapat lemne. Ascutirea o faci cu ce pietre ai. Eu iti recomand granulatiile 200/500. Eventual, pentru o ascutire boboc, ar mai merge si o piatra de 1000.

  10. 28 Nea Mitica

    Anonim on 20/11/2011 said:
    2. Cum pot proteja capul de topor sau orice alta scula de metal oxidabil de acum incolo?
    3. Cum trebuie ascutit capul de topor ( unghi / granulatie piatra ) daca vreau sa il utilizez pt a-mi porni modelele de linguri de lemn
    de exemplu?
    Raspuns:
    2. ulei minerl sau de mecanisme fine, iar pentru expozitie se da cu lac.
    3. Unghiul cat mai ascutit posibil, granulatiile de la 60 , 80 grosier, 200, 500 fin si daca ai posibilitatea de al lustrui cu pasla si („pastata de pasla”). Asa cum a spus si „catalinsorescu”

    Ascutirea cea mai buna se poate face de catre un fierar la forja. Adica inrosit in foc si batut cu ciocnul pe nicovala.

    Atentie: la finl se face calirea , inmrosit in foc si bagat apoi in apa rece (sau ulei mineral), cate 2 secunde apoi 2 secunde afara si asa pana se raceste de tot.

    • Multumesc pentru comentariu. Calirea depinde foarte mult de material. Varianta cu apa rece cate 2 secunde este valabila doar pentru un otel anume, nu pentru orice topor!

  11. 30 Nea Mitica

    Atentie: la finl se face calirea , inmrosit in foc si bagat „TOT” apoi in apa rece (sau ulei mineral), cate 2 secunde apoi 2 secunde afara si asa pana se raceste de tot.

    Am vazut cum un topor mai mare (secure) s-a rupt pur si simplu in doua bucati dupa ce a fost scos din apa, exat in zona de contact cu apa.
    Acest lucru l-am vazut cand aveam 10 ani si stiti cum sunt copii sunt usor impresionati, dar realitatea ramne o certitudine.
    De ce sa nu facem lucrurile pana la capat si sa eliminam expresia „lasa ca merge si asa”

    Succes

  12. m-am apaucat si eu azi de experimentul asta. Transformator 15v, 0.52AH. Au aparut deja bulele. Sper sa mearga. Ziua buna

  13. 33 Ionut

    Am incercat si eu acest experiment astazi cu o baioneta ruginita…ca electrod de sarcina am folosit o bucata de tabla zincata de 30cm lungime si 10 latime…nu am gasit soda de rufe si am pus detergent de rufe presupun ca are si soda in continut, deja vad ca reactia a inceput in forta, sursa de curent este de la un redresor pentru acumulatori auto nu stiu exact speciticatiile presupun ca are 12v…

  14. 35 ion

    Salut. Poate incerci si gravarea metalelor (cu apa si sare ). http://skill-bg.com/?p=3361&lang=en
    Daca ai timp si vrei sa testezi cică ar merge mai bine cu clorura ferica.
    Poate faci si un articol cu gravarea electrochimica a metalelor(feroase) . LOL

  15. 37 Ioan

    Foarte interesant.
    Am o baioneta cu teaca si o casca, germane, din ww2.
    Ce se intampla daca bag si manerul de lemn in apa?

  16. 39 johny

    Multumesc.. aces procedeu merge ca la carte daca respecti cu atentie pasii … am curatat o sabie din 1860 ruseasca este ca noua (exceptand porii mai mari care deja ii facuse rugina)

  17. 41 Adrian

    Foarte interesant articolul.
    Se poate oare curata un obiect din cupru? Daca da, care sunt diferentele? Trebuie folosit alt electrolit sau tip de electrod de sacrificiu?

    • Din ce stiu eu nu se foloseste electroliza pentru curatarea cuprului. Nu stiu motivele tehnice…
      Cuprul se curata cu pasta abraziva fina pusa pe o carpa de bumbac.

  18. 43 Vlad

    Astazi am pus in practica procedeul, faina ideea, nu stiam de metoda aceasta pana acum. Am curatat cateva carlige metalice vechi de la un cuier, foarte ruginite, s-au curatat super, apa cu praf de copt, 3 ore le-am lasat, transforpator telefon 6V si 400 mA. Ma pragatesc ca curat un cap de topor de 500 g sper sa mearga bine curatarea lui.

    Vlad

  19. 45 Vasile Craciun

    Ma intereseaza lustruirea eletrochimica a otelului si brunarea electrochimica a otelului .
    Daca cineva ma poate ajuta cu ceva informatii sau lincurile de unde pot procura instalatiile necesare.
    Multumesc
    Vasile Craciun

    • Nu stiu foarte multe despre aceste subiecte, doar generalitati gasite pe wikipedia. In principiu lustuirea presupune eliminarea de metal intr-o baie electrolitica iar brunarea implica depunerea controlata de oxizi pe suprafata (inversul lustruirii).
      http://en.wikipedia.org/wiki/Electropolishing
      Nu-ti trebuie cine stie ce echipament! O sursa de tensiune de 12 V, ceva acizi si poate o sursa de caldura ca sa grabesti procesul.

  20. 47 Liviu

    Salut! In momentul asta astept sa se decupeze o forma dintr-o tabla de 0.3mm prin electroeroziune. Procedeul e acelasi numai ca subiectul ce se decupeaza e chiar electrodul de sacrificiu. Este vopsit si zgariat cu ajutorul unui sablon, iar pe zgarietura astept sa obtin decupajul.
    Ce vreau sa intreb: daca la catod (-) am pus o bucata de otel inoxidabil… presupun ca nu mai obtin acel crom trivalent nu?

  21. 50 victor.

    m.m.m interesant . Da eu dupa kum kunost .pun 2 metale apsolut fără corozie in apă tot dau alimentaria 12 V 15 A .la metale mai mari. Ele nu au apsolut korozie da peste un timp orikare .apa se murdareşte .? Poţi sămi expliki din ke kauză terog ? Sau ke să pun in apa kă să nu se murdariaskă ?

  22. 53 Gabi

    Buna!
    Din pozele tale vad ca nu ai introdus in solutie si firul conductorului de care este legata lama briceagului. Eu am de scos rugina dintr-o lama ce nu mai are miner si as vrea sa o introduc in intregima in solutie => ca si firele conductorului vor sta in solutie. Scuza-mi ignoranta, este o problema daca am in solutie atit firul conductor (+) cit si cel cu (-) ?

  23. 55 remus

    sal.as vrea sa dau jos lacul de pe un saxofon care este aurit.poti sa-mi spui daca e buna procedura asta?merci mult.

    • Cu siguranta NU e buna aceasta metoda! Nu stiu cum poti rezolva problema ta, dar cel mai bine ar fi sa mergi la un specialist in instrumente muzicale. Inca exista astfel de oameni pentru ca este cerere. Clientii lor sunt cantaretii de filarmonica, lautarii etc. Eventual intreaba la Filarmonica si sigur vei gasi indrumare. E foarte probabil sa-l strici, orice ai incerca sa-i faci! Eu nu as incerca nimic, desi cunosc destul de mult in domeniul restaurarii. Probabil exista o substanta dedicata care dizolva acel lac fara sa afecteze restul. Singura varianta pe care ti-o recomand este sa incerci sa diluezi lacul cu alcool. Nimic altceva.

  24. 57 valentin

    sal.as vrea sa imi curat etierul de frana de la masina, cam cita soda de rufe trebuie pusa in apa?merci mult.
    foarte tare articolul.

  25. 59 ionut

    salut! as vrea sa stiu daca prin electroliza se curata si vopseaua de pe subiectul curatat?

    • In principiu nu poti, dar depinde de vopsea. Daca vopseaua e sanatoasa si adera bine la metal, ea nu va lasa electrolitul sa ajunga sub ea si sa o desprinda de pe metal. As zice ca sunt 99% sanse sa nu mearga. Vopseaua se duce cu diluant sau substante decapante. O alta varianta este incalzirea. De obiceiu vopselele se scorojesc la cateva sute de grade.

  26. Salut, pot folosi in loc de soda de rufe bicarbonat de sodiu? Cum e de preferat?
    In alta ordine de idei, ce parere ai de folosirea unei surse de calculator, mai exact linia de 12V si 20A ?

    • Se poate folosi bicarbonat, dar parca e ceva mai lent procesul (nu-i mare diferenta).
      Eu am folosit cu succes un alimentator de laptop tot la 12 V. Lume zice ca nu-i prea bine, teoretic. Cica sursele in comutatie cum sunt pe comp-uri se pot duce de rapa cu acest montaj. La mine nu a patit nimic! 🙂

    • 63 cnpavel

      Bicarbonatul de sodiu este principalul ingredient din praful de copt (vezi articolul).
      Ca si tema de discutie: as vrea sa curat cu acest procedeu o lada mare din lemn care are corniere si intarituri metalice ruginite. Scufundarea lazii in apa (solutie electrolitica) nu este o optiune. Are cineva vreo idee? Ma gandeam de exemplu la un burete imbibat cu solutie intre anod si catod…

  27. 65 florin

    Salut, eu am incercat sa curat cu otet ceva lampi pe gaz, gasite pe la bunici, se curata foarte bine, dar dupa ce le spal cu apa si incep sa se usuce rugina reapare instant…. ce pot face in cazul asta?

  28. 69 Anonim

    in loc de soda sau bicarbonat de sodiu pot sa folosesc sare de bucatarie?

  29. 71 Giorgica

    Daca vreau sa curat un obiect de crom spui ca e periculos? Operatia o fac intr-o boxa a blocului, dupa ce s-a terminat operatiunea e periculos sa intru?

    • Fa operatia intr-un loc aerisit. In general boxele sunt cea mai proasta solutie din punctul de vedere al aerisirii. 🙂

      • 73 Giorgica

        Multumesc. Dar vaporii dupa un timp se aseaza, nu e ok?
        Inca ceva, cromul ramane la locul lui…nu?

  30. 75 Giorgica

    Salutare, am stricat doua surse de calculator. Am conectat minusul la minusul de la sursa si plusul la sursa, tot cum ai spus cu anodul si catodul. Trebuia sa pun minusul la masa?

    • Defectarea a provenit cel mai probabil de la altceva (scurtcircuit) sau pur si simplu sursele de calculator nu se pot folosi la electroliza (sunt mai speciala, adica functioneaza in comutatie – orice ar insemna asta)

    • Nu exista nici o „masa” in acest context sau nu inteleg eu

  31. Forte interesant subiectul. Am un pumn de biti pentru surubelnita. Cum as putea sa-i curat pe toti odata cu acest procedeu? Multumesc anticipat pentru raspuns !

  32. 80 Florin

    Buna va ror frumos poate sa-mi spuna si mie cineva cum pot sa curat de rugina la gaura unde bag mufa de la incarcator sa-mi incarc telefonul,cand il bag la incarcat si bag mufa telefonul imi scrie pe displei”Telefonul nu incarca”,astept raspunsul dumneavoastra va multumesc mult de tot cu respect.Florin

  33. Am incercat procedeul in speranta ca voi reusi sa restaurez un fier de calcat antic (de-ala pe carbuni). Dupa vreo 3 ore petrecute la 21 V, intr-o galeata cu 5 litri de apa si 50 g de bicarbonat de sodiu, cu polul negativ (cel putin asta reiesea dupa multimetru) pe subiect, mi se pare ciudat ca electrodul de sacrificiu (o platbanda de vreo 40 cm lungime si 5 latime) e dubios de curat. Apa s-a inrosit de la rugina ca o supa de rosii (ma rog, bulion) de-a maica-mii, a facut spume, gazul din jurul subiectului pare a fi hidrogen (am tinut flacara deasupra locului unde se emanau bule si ardea ca stelutele de Craciun), si parca ma asteptam sa gasesc mai multa rugina pe cealalta parte. Gresesc eu undeva?
    Mentionez ca fierul de calcat era muuuult prea „copt” sa imi dau seama clar de vreo diferenta, desi optic pare mai OK. A, inca un lucru: firul (de cupru) conectat la electrodul care nu vrea sa rugineasca, s-a inverzit (din cate-mi amintesc de acu’ 20 de ani cand eram clasa a 7-a, oxidul de cupru e verde).
    Sunt pe drumul cel bun, au ba? 🙂

    • Ar trebui ca electrodul de sacrificiu sa nu fie inox, ci fier. E musai sa rugineasca! 🙂
      In rest pare OK, inclusiv oxidul de cupru…

      • Pai e fier, nu inox…in fine, avand in vedere ca e ditamai obiectu’, o sa am rabdare maxima cu el intr-o zi in care o sa fiu p-acasa…sa caut alt electrod, sau daca circuitu’ scoate gaze constant si murdareste apa e OK?

        • Indiferent daca ai pus polaritatea bine sau nu, reactia se produce, si apa se murdareste. Daca nu e buna polaritatea, va rugini si mai tare fierul de calcat…

  34. 86 Remus

    Am incercat procedura iar ca electrolit am folost praf de copt… subiectul a scapat de rugina dar s-a depus un strat negru pe el. Am incercat si cu dero si nu s-a depus acel strat. De ce rezultatul este diferit? Ce este mai indicat sa folosim?

  35. 88 Cosmin

    Salutare, am o sabie din al doilea razboi mondial si vreau sa o restaurez, este ruginita. Am citit articolul si am facut intocmai, adica : Am luat doar lama sabiei am pus-o intr-o teava de PVC de fi 110 mm, am luat tabla (noua) si am pus pe peretele interior al tevii de jur-imprejur (vine mulata pe perete), am pus apa + soda de rufe am pus 15 linguri de soda, am legat la o sursa de 24v 2,5 Ah (-) la lama sabiei (+) la tabla. Nu merge, protectia sursei sare intruna, este cumva sursa prea mare? nu sunt in scurt am verificat in repetate randuri.

  36. 91 Cosmin

    Am rezolvat-o 😀 problema era ca se forma intradevar un scurt-circuit dar nu direct, intre fire, prin umezeala…..in fine, acum totul merge bine procesul are loc. Am introdus (+)-ul in apa si am scapat de scurt. Multumesc foarte mult de ajutor! Alama/bronz a-ti curatat? am inteles ca se face cu ajutorul otetului. Este vorba de garda de la sabie care este din alama.

  37. 92 aLinucs

    Salut Catalin! Am incercat metoda ta, dar cu praf de copt, functioneaza, dar ceva mai lent. Am folosit o sursa de computer, dispensabila: 24V+/10A si 24V-/0.8A. Daca as folosi sare dizolvata in apa ar fi o problema?

    • Sursele de computer in comutatie nu sunt grozave. Poti grabi procesul marin concentratia de electrolit (soda, praf de copt).
      Sarea de bucatarie nu e grozava. Cel mai bine merge cu soda de rufe, apoi praf de copt.

  38. 94 tase

    stie cineva daca sursa de 12v-4A e buna si la cati litri de apa si soda face fata.multumesc

    • E buna sursa. Nu-ti bate capul cu calcule exacte. Foarte probabil ca va duce la ce ai nevoie. Incepi cu mai putina soda (intensitate mai mica a corentului) si adaugi mai multa daca nu se supraincalzeste sursa. Spor!

  39. 96 tase

    la un vas de 18 litri pun 18 ligurite de soda,si am teava de cupru pentru electrod de sacrificiu e bun.multumesc

    • Electrodul de sacrificiu cred ca ar trebui sa fie din acelasi metal cu cel supus curatarii. Eu asa am citit/folosit. Dar e posibil sa mearga si cu al metal, nu sunt expert in chimie.

  40. 98 George

    salut!
    Vreau sa curat o centrala termica pe lemne de rugina pe interior, este construita de mine, am lasat-o fara apa timp de cateva luni si a ruginit. Are capacitatea de 220 L. este posibil?

  41. 102 Dan

    salut,

    Vreau sa curat un brici de cateva pete de rugina, cum procedez ?
    Este un brici german de prin anii 80 si vreau sa-l folosesc pentru barbierit.

    Multumesc.


  1. 1 Cine ma ajuta si pe mine? - Forum scutere | Comunitatea Scuteristilor din Romania.
  2. 2 Restaurarea metalelor cu Renaissance Metal De-Corroder | Cătălin Sorescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: